RĂSPUNSURILE MINISTERULUI FINANȚELOR LA ÎNTREBĂRILE RBL - 5 SEPTEMBRIE 2017

Publicat la 08.09.2017

RĂSPUNSURILE MINISTERULUI FINANȚELOR LA ÎNTREBĂRILE RBL
5 SEPTEMBRIE 2017

17:00-19:00

Au participat din partea Ministerului Finanțelor Publice: Mirela Călugăreanu (președintele ANAF), Oana Iacob (secretar de stat legislație fiscală), Ștefan Nanu (Trezorerie) și Irina Avram (direcția Ajutoare de Stat)

Teme de discuție

1. Execuția bugetară

ÎNTREBĂRI:
- Ce ne puteți spune despre execuția bugetară la 7 luni? Care este situația față de anul trecut, dar mai ales față de bugetul anticipat al anului în curs (i.e. venituri vs. cheltuieli bugetate pentru 2017)?
- Când este prevazută următoarea rectificare bugetară anul acesta? Care sunt ministerele care vor avea rectificare pozitvă și care vor avea rectificare negativă?

RĂSPUNSURI:
- Venituri colectate:
a. În ultimele 2 luni (iulie-august), a fost recuperată jumătate din nerealizarea veniturilor prognozate pentru primele 6 luni ale anului
- Viziunea președintelui ANAF:
a. Se intenționează restructurarea activității de control a inspectorilor fiscali, care acum e dedicată rambursărilor de TVA în proporție de 80% și redirecționarea atenției ANAF către inspecții de fond
b. Se intenționează simplificarea procedurii de rambursare de TVA și scurtarea controalelor pe această temă, mai ales a celor recurente (ex. exportatori)
c. Se intenționează simplificarea procedurii de înregistrare în scopul TVA, rămasă practic similară și după anularea D088 (cu menținere de restricții pentru situațiile cu acționari/firme implicate anterior în insolvențe)
d. Direcțiile de antifraudă și inspecție fiscală vor putea să desfașoare și acțiuni de tip preventiv.

2. Sistemul „split TVA”

ÎNTREBĂRI:
- Sunt cu adevărat / conștienți / făcute studii de impact pe o măsură care are toate șansele să bulverseze economia pentru multe luni, până se va reveni la modelul actual?
- Care este studiul de impact în baza căruia s-a introdus această lege și care sunt sumele suplimentare estimat a fi încasate? Cine va răspunde dacă rezultatul va fi o debandadă totală?
- Când întreg mediul de afaceri (printre care companii mari, serioase, neevazioniste) transmit un mesaj unitar împotriva split-TVA, care este raționamentul Ministerului de a continua cu această măsură?
- Care este exact procedura de „verificare” pe care ANAF o va face pentru a aproba transferurile din contul de TVA în 3 zile? Ce se întamplă dacă cele 3 zile nu vor fi respectate, ce penalități proporționale va plăti ANAF către contribuabili în acest caz, pentru că Ordonanța nu prevede măsuri proporționale?
- Cum va funcționa sistemul de banking on-line al Trezoreriei? Se vor putea accesa extrasele de cont în timp real? Se vor putea face plăți on-line sau relația cu Trezoreria va presupune deplasare fizică și aprobări manuale de la Trezorerie?
- Avansul achitat către constructori în cazul contractelor de investiții (medie de ~10 / 20% din lucrare), TVA-ul mergând direct în contul de TVA , se duce automat în 7 zile la buget, fără a plăti vreo prestație, deci nu reprezintă nicio valoare adăugată. Are derogare până la plata achizițiilor lui sau 19% merg la buget și din start investitorul este taxat cu 19%?
- Cum va deduce Beneficiarul TVA-ul aferent investițiilor? Se face automat pe bază de contract, facturi achitate? Este necesar control fiscal? În cât timp se face operațiunea? În condițiile în care investiția nu va aștepta rambursarea TVA-ului de la buget și s-ar putea să ajungem să subvenționăm cu 19% bugetul, care va întârzia rambursarea, în egală măsură cu constructorul care trebuie să și primească TVA-ul pentru facturile emise?
- În condițiile în care Primul Ministru al României preferă să-și primească salariul cash din cauza comisioanelor băncilor, de ce contribuabilii trebuie să–și deschidă conturi suplimentare care vor atrage comisioane suplimentare și implicit costuri suplimentare?
- Ce se întamplă dacă ANAF nu răspunde solicitării de debitare a contului în 3 zile lucrătoare? Cine răspunde? De ce e nevoie de această aprobare?
- În condițiile în care plățile cu cardul sunt exceptate de la obligația virării sumelor în cont de TVA, de ce Ministerul de Finanțe introduce o discriminare vis-à-vis de micul întreprinzător român care își va încasa banii prin OP-uri (fie ele electronice), comparativ cu marile firme de utilități/servicii etc. (la care se poate plăti cu cardul) și care vor încuraja această modalitate de plată?
- Cum se soluționează sumele negative de TVA cuprinse în deconturi de TVA fără opțiune de rambursare? Se poate solicita transferul din contul de TVA la nivelul sumei de TVA negative cuprinsă în decont?
EX.: Persoana înregistrată în scopuri de TVA are TVA de recuperat, conform decontului de TVA, de 1.000 lei și nu optează pentru rambursare. Aplică sistemul de plată defalcată și ca urmare, primește în contul de TVA de la beneficiari 1.500 de lei și plătește în contul de TVA al furnizorului 500 lei. Contribuabilul poate solicita transferul sumei de 1.000 de lei din contul de TVA în contul curent?
EX.: Un grup fiscal cuprinde două societăți membre: A, reprezentant, care înregistrează TVA de recuperat de 1.000 lei și B care are TVA de plată 1.200 lei. B virează în contul de TVA al reprezentantului fiscal suma de 1.200 lei. Din contul de TVA, reprezentantul virează la buget suma de 200 lei. În contul de TVA al reprezentantului rămân 1.000 lei. Societatea A, reprezentant, poate solicita transferul sumei de 1.000 lei în contul curent?
- Conform OG 23/31.08.2017, art 8 și 9, conturile de TVA se creditează cu „alte sume rezultate din operaţiuni care impun creditarea contului, stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF”, respectiv se debitează cu „alte sume rezultate din operaţiuni care dau dreptul la debitarea contului, stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF, cu acordul organului fiscal’’.
Care sunt aceste „alte sume” de încasări și plăți în/din contul de TVA care vor fi stabilite prin OPANAF?

Transferul sumelor din contul de TVA pentru acoperirea sumei negative de TVA pentru care nu s-a cerut rambursarea va fi cuprinsă în cadrul „operațiunilor care dau dreptul la debitarea contului, stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF, cu acordul organului fiscal’’?
- Conform OG 23/31.08.2017, art 12, Transferurile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. e), g), h), j), k) şi l) se efectuează în urma verificării efectuate de organul fiscal. Structura competentă, procedura şi condiţiile de aprobare a transferului se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF. Transferul se aprobă de către ANAF în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii. Care sunt modalitățile de verificare și ce documente se vor solicita pentru verificare (facturi, contracte, declarații etc.) în cazul următoarelor transferuri:
- sume rezultate ca urmare a ajustării bazei de impozitare a TVA: desființarea contractului înainte de livrarea bunurilor, refuzuri privind cantitatea, calitatea bunurilor livrate, acordarea reducerilor de preț;
- sume reprezentând TVA achitat în numerar;
- sume rezultate ca urmare a unor corecţii în urma unor erori materiale în procesul de plată.

RĂSPUNSURI:
- Prin mecanism este urmărită creșterea colectării efective a TVA-ului declarat de plată de la 83%, cât este în prezent (fără a lua în calcul arieratele), la 90% până în 2020.
- Procedura de verificare și aprobare a folosirii disponibilului din conturile de TVA este în lucru la ANAF
- Conducerea ANAF afirmă că are capacitate să respecte termenul auto-impus prin Ordonanță, de 3 zile de la solicitare
- Cererile de transfer din conturile de TVA vor fi depuse electronic la ANAF și vor ajunge în timp real la direcția de inspecție fiscală/antifraudă/analiză de risc/etc. care va face o verificare la distanță, în baza unor documente solicitate electronic (facturi, ordine de plată, contracte etc.)
- ANAF își asumă că transferurile din contul de TVA vor fi aprobate în termen de 3 zile și și-a asigurat resursele și a luat măsurile necesare – vor fi implicate direcția de inspecție fiscală și direcția de analiză de risc, în caz de supraîncărcare
- Transferurile din contul de TVA vor fi aprobate pe principiul FIFO
- Dacă nu e respectat termenul de 3 zile, funcționarul va răspunde în fața ANAF, deși Ordonanța nu prevede măsuri proporționale impuse în sarcina ANAF în caz de întârzieri (similare cu cele aplicabile firmelor – de 10%/50% din suma plătită eronat sau penalitate de 0,06% pe zi pentru erori necorectate între 7-30 de zile
- Ordinul ANAF pentru alte operațiuni va clarifica că poate fi solicitat transferul din contul de TVA la nivelul sumei de TVA negativă cuprinsă în decont
- Serviciul de online banking al Trezoreriei este avut în vedere, deși în prezent Trezoreria nu oferă astfel de servicii

3. Supra-acciza

ÎNTREBARE:
- Există un studiu de impact post-implementarea supraaccizei suplimentare, care să țină cont și de evoluția prețului petrolului și care este studiul de impact previzionat pentru actuala creștere? Dacă primul-ministru spune că nu vor crește prețurile la pompă, de ce nu se mărește acciza dintr-o dată și de ce vorbește Ministerul Finanțelor despre evitarea unui șoc prin implementarea în două tranșe? Și dacă se face în două tranșe la două săptămâni, care este mecanismul de diminuare a șocului?

RĂSPUNS:
- Prin creșterea accizei, ponderea taxelor în prețul carburanților din România se apropie de media europeană

4. Cod fiscal

ÎNTREBARE:
- Recenta Ordonanță 3/2017 pentru modificarea Codului Fiscal, prin care limita maximă a cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi este crescută de la 100.000 Euro la 500.000 Euro a redus dramatic numărul de societăți comerciale care pot sprijini sectorul non-profit prin direcționarea a până la 20% din impozitul pe profit. Sunt afectate aproximativ 65% din firmele care anterior erau eligibile, conform unei estimări făcute de Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) împreună cu Fundația HOSPICE Casa Speranței, pe baza datelor disponibile privind cifra de afaceri ale societăților comerciale înregistrate în România în anul 2015. ARC, împreună cu partenerii săi, a înaintat în luna august către Ministerul de Finanțe o propunere care conține un mecanism alternativ pentru microîntreprinderile cu cifra de afaceri între 100.000 Euro și 500.000 Euro, astfel încât acestea să poată beneficia în continuare de facilitatea fiscală. Este vorba despre deducerea cuantumului sponsorizărilor din impozitul pe venit în limita a 20% din impozitul datorat. Impactul asupra bugetului de stat este nesemnificativ, mai ales în condițiile în care sponsorizările se realizează preponderent în domenii care ar necesita oricum sprijnul statului. În ce măsură se poate implementa o astfel de propunere până la data de 1 noiembrie 2017, astel încât organizațiile din sectorul nonprofit să poată desfășura campaniile de sfârșit de an fără a fi afectat nivelul fondurilor strânse?

RĂSPUNS:
- Ministerul așteaptă o propunere concretă privind mecanismul și/sau formularea legislativă propusă –de ex. acordarea de credit fiscal pentru microîntreprinderi, într-un procent specificat din impozitul datorat de microîntreprinderi, similar cu formularea de la impozit pe profit, precum și un studiu de impact realizat cu privire la sumele menționate în timpul întâlnirii.

5. Alte propuneri legate de fiscalitate

ÎNTREBARE:
Cum se poate optimiza fiscalizarea bacșișului care este oferit fiscal (card bancar / OP)? Astăzi el este tratat ca avantaj salarial și este impozitat ca atare. Beneficiile: mărirea veniturilor "albe" ale angajaților; încurajarea fiscalizării și eliminarea artificiilor financiare de azi. Propunerea: TVA 0 și impozit pe venit

RĂSPUNS:
- Ministerul va analiza propunerea de a defini clar că bacșișul intră în categoria de „alte venituri” și cu nu este venit salarial

ÎNTREBARE:
- În primăvară, pe când erați Secretar de Stat la Ministerul de Finanțe, în cadrul unei conferințe pe tema creșterii calității serviciilor în educația timpurie în România, v-ați arătat interesat de propunerea de modificare a Codului Fiscal în sensul de a acorda credit fiscal angajatorilor care oferă drept beneficii extrasalariale angajaților servicii de educație timpurie (creșe și grădinițe). Mai susțineți această inițiativă și dacă da, ce trebuie făcut pentru a pune această inițiativă pe lista cu modificări ale Codului Fiscal a Ministerului Finanțelor Publice?

RĂSPUNS:
- Ministerul așteaptă o propunere concretă privind mecanismul și/sau formularea legislativă propusă –de ex. credit fiscal pentru angajator sau sistem similar cu asigurări de sănătate și/sau abonamentele medicale sau cu sistemul tichetelor de creșă.

6. Fondul Suveran

ÎNTREBARE:
- Se are în vedere o administrare privată a Fondului Suveran, care să asigure independența deciziilor?
RĂSPUNSURI:
- Fondul este gândit în afara bugetului statului, deci va avea management independent
- Statul va fi implicat în stabilirea strategiei și a indicatorilor de performanță
- Fondul va avea participații minoritare în proiecte neatractive pentru bănci
- Investițiile vor urmări criteriul dezvoltării (ex. aeroporturi, spitale etc.) și nu al profitabilității (ex. imobiliare)

7. Schema de ajutor de stat

ÎNTREBARE:
- Care este stadiul modificărilor la HG 1680 (schema de ajutor de stat)? Să ne așteptăm anul acesta la deschiderea unei sesiuni?

RĂSPUNSURI:
- Sunt șanse să fie deschisă în 2017 sesiunea pentru schema prevăzut de HG 807, după rectificarea bugetară din septembrie
- HG 1680 va apărea în câteva săptămâni, mai are nevoie doar de aviz de la Ministerul Justiției

8. Întrebări generale

ÎNTREBĂRI:
- Având în vedere axioma “statul este cel mai prost administrator”, care credeți că ar trebui să fie plafonul maxim al veniturilor bugetare, în valoare nominală sau ca procent din PIB, cu care statul român ar putea și ar trebui să funcționeze? Care credeți că este valoarea optimă, în interesul societății?
- Unde credeți că va duce într-un orizont de termen mediu (10-20 ani) actualul trend de permanentă creștere a cheltuielilor bugetare, într-un ritm superior atât veniturilor bugetare cât și creșterii reale a economiei?
- Credeți că rolul unui minister de finanțe este și acela de a determina disciplina financiară, controlul cheltuielilor tuturor administrațiilor centrale și locale?

RĂSPUNS:
- Nivelul de colectare optim este cel din statele europene

9. Pasul următor

Președintele ANAF a propus o nouă întâlnire în 2 săptămâni pe următoarele teme:
a. Noua procedură de rambursare a TVA
b. Criteriile de risc pentru înregistrarea în scop de TVA

Sursa: Comunicat de presa al RBL.
_______________________________________________________


Romanian Business Leaders este o comunitate de antreprenori, manageri și profesioniști români din diverse domenii. Ceea ce ne unește este dorința de a contribui la un bine public dincolo de interesele de companie, industrie sau domeniu. Credem că România va fi o țară mai bună pentru business atunci când va deveni o țară mai bună pentru oamenii ei.

Decebal Popescu, Directorul General al grupului Cartrans, este membru al RBL si totodata reprezentant al acestei comunitati in Task Force-ul de Transport si Infrastructura din Coalitia pentru Dezboltarea Romaniei.

Stiri recente